Basarabia văzută de istoricul rus P. Batiușkov

Istoricul și etnograful rus Pompei Nikolaevich Batiușkov (1811-1892) (Помпей Николаевич Батюшков) este autorul mai multor scrieri istorice, arheologice și etnografice.

Batiușkov P. N., istoric rus (Помпей Николаевич Батюшков)

În lucrarea cu titlul „Basarabia. Descriere istorică” („Бессарабия: Историческое описание”), publicată în anul 1892, Batiușkov scrie despre populația Basarabiei, despre apariția slavilor ruși pe acest teritoriu, despre învățământul și extinderea Principatelor Valahia și Moldova, situația internă a principatelor și despre atitudinea turcilor și tătarilor față de Valahia și Moldova.

„Basarabia. Descriere istorică”, 1892. Batiușkov P. N. („Бессарабия: Историческое описание” Помпей Николаевич Батюшков)

La pagina 1 a cărții, în „Introducere”, putem citi despre „Diversitatea populației Basarabiei; națiunile română și rusă și evaluarea lor comună a drepturilor istorice asupra acestui teritoriu.” Tot aici se spune că „Basarabia a fost alipită de Rusia în 1812. Ea reprezintă una dintre cele mai îndepărtate suburbii ale Rusiei europene, din sud-vestul acesteia.

Stema Basarabei tariste

Stemă Guberniei ţariste Basarabia, 1878-1917
Sursa: http://istoria.md/articol/6

Gubernia Basarabiei actuale se evidențiază prin diversitatea etnografică a componenței sale și în acest sens reprezintă un fel de regiune de tranziție de la națiunea rusă la cea română, care locuiește în România actuală și în partea adiacentă a Austriei. Din diversitatea componenței populației autohtone, se evidențiază două populații: cea română, care este majoritară  și tinde spre a se uni cu românii din Regatul României, cu cei din Transilvania și Bucovina, încorporate în Imperiul Austro-Ungar, și cea rusească, care face parte din marea familie slavo-rusă.”

„Introducere.” Lucrarea „Basarabia. Descriere istorică”. 1892, Batiușkov P. N. („Бессарабия: Историческое описание” Помпей Николаевич Батюшков)

În continuare, istoricul ne relatează că, „atât națiunea română, cât și cea rusă, prin intermediul istoricilor și cercetătorilor săi, susțin și se consideră băștinașii acestui teritoriu și-și declară drepturile istorice asupra lui.”

Fragment din „Basarabia. Descriere istorică”, 1892, Batiușkov P. N. („Бессарабия: Историческое описание” Помпей Николаевич Батюшков)

În paginile 52, respectiv 53 autorul scrie despre intențiile unioniste și de reîntregire ale Principatelor Române: Valahia și Moldova sub un singur domnitor. În mod deosebit pleda pentru unire Ștefan cel Mare.

Citat din „Basarabia. Descriere istorică.” 1892, Batiușkov P. N., paginile 52-53 („Бессарабия: Историческое описание” Помпей Николаевич Батюшков)

Citez:„Imediat după unirea Moldovei au început tentative de a uni ambele Principate Românești într-un stat politic comun. Aceste tentative au apărut, în mare măsură, drept urmare a pericolului de război din partea turcilor, care se apropia de Principate și veneau, în egală măsură din Moldova și Valahia, care se exprimau pentru extinderea hotarelor a unui Principat pe baza celuilalt, dar și pentru unirea acestora sub stăpânirea unui singur domnitor. În mod deosebit pleda pentru unirea Valahiei cu Moldova într-un singur stat cel mai bun dintre domnitorii moldoveni, Ștefan cel Mare, care a domnit timp de 46 de ani, din 1457 până în 1504. Luptele lui erau direcționate prioritar spre restabilirea independenței Moldovei față de statele vecine și spre reunirea românilor din Valahia, parțial, Transilvania, într-un stat cu Moldova.”

Domnitorul Ștefan cel Mare
Sursa: „Basarabia. Descrieri istorice”, 1892, Batiușkov P. N. („Бессарабия: Историческое описание” Помпей Николаевич Батюшков)

Tot Batiușkov menționează că domnitorul Țării Românești și al Moldovei, Constantin Șerban Basarab, îi cere ajutor țarului Alexei I al Rusiei împotriva turcilor, în anul 1660.

Fragment din lucrarea „Basarabia. Descriere istorică”, 1892, Batiușkov, P. N., în care se spune despre Constantin Șerban Basarab, care cere ajutorul țarului Alexei I al Rusiei împotriva turcilor, anul 1660 („Бессарабия: Историческое описание” Помпей Николаевич Батюшков)

„În anul 1660, un oarecare Constantin Șerban, care se numea domnitor al Moldovei și al Valahiei, venind în orașul Korsun (actual gubernia Kiev), a cerut țarului Alexei Mihailovici ajutor împotriva turcilor și să trimită boier pentru primirea ambelor pământuri sub Țaratul Rusiei și să-i înmâneze stema și steagul. Însă, la 7 septembrie 1661, țarul Alexei Mihailovici i-a ordonat voievodului kievean Vasili Șeremetiev să-l anunțe pe trimisul lui Șerban că Țaratul Rus nu poate să primească Moldova și Valahia în supunerea sa din motiv că este în relații de prietenie cu Poarta Otomană.

În ciuda faptului că guvernarea de la Moscova a refuzat să primească Moldova și Valahia sub supunerea sa, românii ambelor principate, cu orice ocazie oportună, continuau să se adreseze Moscovei cu rugămintea să fie primiți sub protecția și supunerea rusească.”

Fragment din „Basarabia. Descriere istorică”, 1892, Batiușkov P. N. despre rădăcinile slave a unor orașe românești („Бессарабия: Историческое описание” Помпей Николаевич Батюшков)

În capitolul III, intitulat „Învățământul și extinderea principatelor  slavo-române Valahia și Moldova”, etnograful rus scrie:

„În rândul orașelor din Valahia, care au fost menționate, vedem și unele care până la întemeierea Valahiei erau cunoscute drept orașe rusești și anume: Galați, Roman, Tecuci, Bârlad, Crăciuna, Chilia și Cetatea Albă sau Akkerman. Pe lângă acestea, multe alte orașe valahe aveau rădăcini slave în denumiri, acest fapt explicându-se prin existența, în antichitate, în limitele Valahiei actuale, a așezărilor bulgare și rusești și traiul lor comun cu valahii nou-veniți.

Al doilea principat român, Moldova, a fost întemeiat tot de români veniți din Transilvania. Conform istoricilor din Moldova, românii moldoveni au venit din Transilvania și Maramureș, sub conducerea domnitorului lor Dragoș.” 

Columna lui Traian din Roma („Basarabia. Descriere istorică”, 1892, Batiușkov P. N.) („Бессарабия: Историческое описание” Помпей Николаевич Батюшков)

Istoricul și etnograful rus Pompei Nikolaevich Batiușkov (1811-1892), autorul mai multor scrieri istorice, arheologice și etnografice, vine să recunoască și să susțină românitatea Principatelor Române Valahia și Moldova și confirmă că și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, „populația majoritară din Basarabia era cea românească și că ea tinde a se uni cu românii din regatul României, cu cei din Transilvania și Bucovina, încorporate în Imperiul Austro-Ungar.”

Cât despre drepturile istorice asupra provinciei Basarabia, încă în anul  1878, în ziarul „Timpul”, Mihai Eminescu scria:

„Basarabia” este numele medieval al Ţărei Româneşti şi vine de la numele dinastiei Ţărei Româneşti, a Basarabilor. În secolul al patrusprezecelea Mircea cel Bătrân, vestitul domn al Ţărei Româneşti şi despot al Dobrogei, domn al Silistrei şi al ţărilor tătăreşti până la mare, cel care a luat parte la bătălia de pe şesul Kossovo, la bătălia de la Nicopole, între luptătorii creştini între cari erau conetabilul Franţei, regele Ungariei şi marele prior Frideric de Hohenzollern, acest Mircea şi-a întins domnia până în Nistru, de unde partea aceea de loc care e în posesiunea noastră a păstrat numele de Basarabia de la Mircea Basarab. Va să zică „le vrai possesseur” este Ţara Românească, Valachia magna.

Ceea ce se numeşte Basarabie rusească au binevoit ruşii s-o numească astfel, dar aceea, afară de părţile de la sud, e Moldovă curată şi anume jumătatea Țărei Moldovei.

A cui a fost însă Basarabia noastră până în Nistru în veacul al patrusprezecelea? A unor tătari pe cari generalii vestiţi (şi ce trece oare peste un general vestit?) i-a cules de sub corturi, ,,roiuri” pe jumătate sălbatece, zice d. X. Nu vorbim de ziua de astăzi. Românii sunt în majoritate absolută în Basarabia noastră şi străinii sunt colonizaţi de Rusia de la 1812 încoace… Et voila, comment on recherche l’historique de ce lambeau de terre!”  („Timpul”, 22 februarie, 1878, Mihai Eminescu)

Surse:

1) wikipedia.com

2) http://oldbook.megacampus.com/files/course/0963_Petrov-Bessarabiya.pdf;

3) istoria.md

4) foaienationala.ro

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s