V. I. Lenin despre români

Vladimir Ilici Lenin (Владимир Ильич Ленин) (născut 10 aprilie (S. N. 22 aprilie) 1870 – decedat 21 ianuarie 1924) a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.

În anul 1969, la Moscova apare lucrarea „Lenin. Opere complete. Ediția a cincea. Tomul 25. Martie – iulie 1914. Editura Literatură politică.” („В. И. ЛЕНИН ПОЛНОЕ СОБРАНИЕ СОЧИНЕНИЙ. ИЗДАНИЕ ПЯТОЕ.”).

titlu

„Lenin. Opere complete. Ediția a cincea.” („В. И. ЛЕНИН ПОЛНОЕ СОБРАНИЕ СОЧИНЕНИЙ. ИЗДАНИЕ ПЯТОЕ.”)

dreptul

„Despre dreptul națiunilor la autodeterminare” „Lenin. Opere complete. Ediția a cincea.” („В. И. ЛЕНИН ПОЛНОЕ СОБРАНИЕ СОЧИНЕНИЙ. ИЗДАНИЕ ПЯТОЕ.”); pagina 255.

despre

Fragment din „Despre dreptul națiunilor la autodeterminare” „Lenin. Opere complete. Ediția a cincea.” („В. И. ЛЕНИН ПОЛНОЕ СОБРАНИЕ СОЧИНЕНИЙ. ИЗДАНИЕ ПЯТОЕ.”); pagina 261.

„…Acest „cel mai bun stat național” nu este altceva decât o abstracție, care se pretează ușor la o dezvoltare și susținere teoretică, dar care nu corespunde realității.” (Przeglad Socjaldemocratyczny, nr. 6 din 1908, pagina 499).

Și în sprijinul acestei afirmații categorice ni se prezintă o serie de considerații din care reiese că dezvoltarea marilor puteri capitaliste și imperialismul fac ca „dreptul la autodeterminare” al popoarelor mici să devină iluzoriu. „Se poate vorbi oare în mod serios – exclamă Rosa Luxemburg – de o autodeterminare a muntenegrenilor, bulgarilor, românilor, sârbilor, grecilor, care numai în mod formal sunt independenți – și aceasta se referă, în parte, chiar și la elvețieni -, a căror independență este ea însăși un produs al luptei politice și al jocului diplomatic al „concertului european”?”! (p. 500). Cel care corespunde în mai bună măsură condițiilor existente „nu este statul național, cum crede Kautsky, ci statul hrăpăreț”. Ni se prezintă după aceea câteva zeci de cifre în legătură cu mărimea coloniilor care aparțin Angliei, Franței etc.”

pagina

Fragment din „Despre dreptul națiunilor la autodeterminare” „Lenin. Opere complete. Ediția a cincea.” („В. И. ЛЕНИН ПОЛНОЕ СОБРАНИЕ СОЧИНЕНИЙ. ИЗДАНИЕ ПЯТОЕ.”); pagina 271.

„Există oare ceva asemănător în Rusia? Se manifestă la noi o tendință a „alogenilor” de a se uni cu velicorușii de teama de a nu ajunge sub o asuprire națională și mai rea? 

E de ajuns să-ți pui o asemenea întrebare pentru a-ți da seama câtă absurditate, câtă platitudine și ignoranță reflectă această comparație între Rusia și Austria în ce privește autodeterminarea națiunilor. 

Condițiile specifice ale Rusiei în ce privește problema națională sunt tocmai contrare acelora pe care le-am văzut că există în Austria. Rusia este un stat cu un centru național unic: acela al velicorușilor. Velicorușii ocupă un teritoriu imens și compact și numărul lor se ridică la vreo 70 000 000. Particularitatea acestui stat constă, în primul rând, în faptul că „alogenii” (care, împreună, constituie majoritatea populației: 57%) trăiesc tocmai în regiunile periferice; în al doilea rând, în faptul că asuprirea acestor alogeni este cu mult mai aprigă decât a celor din statele vecine (și nu numai europene); în al treilea rând, în faptul că, într-o serie întreagă de cazuri, în vecinătatea regiunilor periferice, care sunt locuite de naționalități asuprite, dincolo de granițe trăiesc oameni de același neam cu ele care se bucură de mai multă independență națională (este destul să amintim pe cei de la granița de vest și de la cea de sud a statului, finlandezii, suedezii, polonezii, ucrainenii și românii); în al patrulea rând, în faptul că adeseori capitalismul e mai dezvoltat, iar nivelul cultural general e mai ridicat în regiunile periferice, locuite de „alogeni”, decât în centrul statului. În sfârșit, tocmai în statele asiatice vecine vedem că a început o perioadă de revoluții burgheze și mișcări naționale, care antrenează în parte și popoarele înrudite de pe cuprinsul Rusiei. 

Așadar, tocmai particularitățile istorice concrete pe care le prezintă problema națională în Rusia fac ca recunoașterea dreptului națiunilor la autodeterminare să fie la noi o necesitate deosebit de imperioasă în epoca prin care trecem.”

foto

V. I. Lenin, 1914. „Lenin. Opere complete. Ediția a cincea.” („В. И. ЛЕНИН ПОЛНОЕ СОБРАНИЕ СОЧИНЕНИЙ. ИЗДАНИЕ ПЯТОЕ.”)

Surse:

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin

2. http://lenin-ulijanov.narod.ru/sobran_0.html sau http://publ.lib.ru

3. http://digitool.dc.bmms.ro

Anunțuri

7 comentarii

Din categoria Uncategorized

7 răspunsuri la „V. I. Lenin despre români

  1. Norocell

    Da,Lenin a avut dreptate,a fost un mare filozof a lumii….

  2. valentina

    A avut dreptate,dar el a fost initiatorul ”Imperiului raului”.Eram satula la facultate de toate aberatiile comuniste ,pe care trebuia sa le invatam.

  3. O parere subiectiva.Proraganda sovietica putea face din oricare mare(sau mic)filozof,erou sau dusman.dupa necesitate.Dar de fapt el a fost un bandit,terorist al timputilor sale,numai ca atunci acestea se numeau revolutionari acum altfel.Esenta e aceiasi.

  4. Andrei

    eu am inteles doar un lucru,fiecare nationalitate are dreptul la autodeterminare!din aceasta rezulta ca Moldova(daca vreti Basarabia),are dreptul de a se autodetermina ca stat independent,insa a nu face parte din asa numita „Tara Romaneasca”,care la rindul sau este artificial intemeiata(asa zis) anume din cele tarisoare (principate) mici,in mare masura contra vointei acestora!

    • Eu

      Ce inseamna pentru tine artificial, atatat timp cat au fost intemeiate prin vointa oamenilor si raman inca unite tot prin vointa oamenilor, eu zic ca mai natural de atat nu prea se poate. Deci unde vezi tu ca este artificial creata?

      • Montana

        atunci de ce in zilele nostre se incerca unirea Republicii Moldova(sub diverse lozinci si pretexte)contra vointei a 98% din populatie?

  5. Limbă de lemn. Cine naiba citea oare teoriile astea? Probabil doar tovarășii între ei.
    Cred că tot ce scria Lenin pe tema autodeterminării trebuia să justifice continuarea imperiului și în republică. Apoi, stilul prețios-obtuz în care scria era ușor de interpretat de către discipolii săi, după cum doreau.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s