Istoricul Johann Gotthilf Stritter despre vlahi

Stritter Johann Gotthilf (Иван Михайлович Штриттер) (1740 – 1801) a fost istoric, academician al Academiei de Științe din Petersburg, curator al arhivei din Moscova a Colegiului Afacerilor Externe.

În anul 1779 a devenit profesor-asistent la Academia de Științe din Sankt Petersburg, din 27 septembrie 1887 – membru de onoare al Academiei. El a alcătuit o culegere de texte din scriitori bizantini  „Memoriae populorum olim ad Dunubium, Pontum Euxinum, Paludem Maeotidem, Caucasum, Mare Caspium, Et Inde Magis Ad Septemtrionem Incolentium, e scriptoribus historiae byzantinae erutae et digestae a Ioanne Gotthilf Strittero. Petropoli”  („Известия византийских историков объясняющие российскую историю древних времён и преселения народов; собраны и хронологическим порядком расположены Иваном Штриттером. Книга 4”) în 4 volume; editată la academia imperială din Sankt Petersburg, 1770 – 1775, tiraj – 600 de exemplare, traducere de Vasili Svetov.

coperta

„Mențiunile istoricilor bizantini care explică istoria Rusiei din antichitate și migrația popoarelor; culese și aranjate în ordine cronologică de Ivan Stritter. Partea a patra. Despre volgari, vlahi, hazari, cumani, pecenegi, unguri, tătari. Academia imperială de științe. 1775, Sankt Petersburg.” („Известия византийских историков: Объясняющия российскую историю древних времен и переселения народов; Собраны и хронологическим порядком расположены Иваном Штриттером. О волгарах, влахах, хазарах, команах, уцах, печенегах, венграх и о татарах. 1775.Императорская Академия наук.”)

despre vlahi

Fragment despre vlahi din „Mențiunile istoricilor bizantini care explică istoria Rusiei din antichitate și migrația popoarelor; culese și aranjate în ordine cronologică de Ivan Stritter. Partea a patra. Despre volgari, vlahi, hazari, cumani, pecenegi, unguri, tătari. Academia imperială de științe. 1775, Sankt Petersburg.” („Известия византийских историков: Объясняющия российскую историю древних времен и переселения народов; Собраны и хронологическим порядком расположены Иваном Штриттером. О волгарах, влахах, хазарах, команах, уцах, печенегах, венграх и о татарах. 1775.Императорская Академия наук.”); pagina 102.

„Culegere de mențiuni ale istoricilor bizantini, despre vlahi.

Numele, originea și așezările vlahilor.

Cunoscut acum sub numele de voloh, poporul este numit de istoricii bizantini, peste tot, unde nu este menționat cu acest nume propriu, vlah, dar uneori aceeași scriitori îl numesc și dac, după numele vechi al pământului pe care îl locuiește.”

despre vlahi 2

Fragment despre vlahi din „Mențiunile istoricilor bizantini care explică istoria Rusiei din antichitate și migrația popoarelor; culese și aranjate în ordine cronologică de Ivan Stritter. Partea a patra. Despre volgari, vlahi, hazari, cumani, pecenegi, unguri, tătari. Academia imperială de științe. 1775, Sankt Petersburg.” („Известия византийских историков: Объясняющия российскую историю древних времен и переселения народов; Собраны и хронологическим порядком расположены Иваном Штриттером. О волгарах, влахах, хазарах, команах, уцах, печенегах, венграх и о татарах. 1775.Императорская Академия наук.”); pagina 103.

„Cu numele de vlahi nu doar volohii erau cuprinși, în sensul restrâns luați, dar și moldovenii (I), pământul cărora era numit de istoricii bizantini Bogdania și Vlahia Neagră (II), de asemenea și o parte a pământului Semigrad, unde vlahii erau așezați în mod uniform, se numea Ungrovlahia. Și asta nu e tot: și bulgarii care locuiau pe partea de miazăzi a râului Dunărea erau numiți, de pe timpul regelui Alexios I Comnen, adesea de scriitorii bizantini cu numele de vlahi (III). Însă nu toate aceste popoare erau numite de la bun început cu acest nume, 

istorie

Fragment despre vlahi din „Mențiunile istoricilor bizantini care explică istoria Rusiei din antichitate și migrația popoarelor; culese și aranjate în ordine cronologică de Ivan Stritter. Partea a patra. Despre volgari, vlahi, hazari, cumani, pecenegi, unguri, tătari. Academia imperială de științe. 1775, Sankt Petersburg.” („Известия византийских историков: Объясняющия российскую историю древних времен и переселения народов; Собраны и хронологическим порядком расположены Иваном Штриттером. О волгарах, влахах, хазарах, команах, уцах, печенегах, венграх и о татарах. 1775.Императорская Академия наук.”); pagina 104.

dar numai acelea care treceau dintr-un loc în altul și duceau un mod păstoresc de viață. Și putem să ne gândim că locuitorii Tesaliei din Munții Pindu Vlachi, despre care ne spune Chalcocondil, duceau un astfel de mod de viață; dar acest istoric spunea că ei erau de aceeași origine cu vlahii din partea de nord a râului Dunărea și vorbeau cu ei aceeași limbă.

Cinnamus și Chalcocondil, ultimul dintre care găsește asemănări în limba lor cu italiana, îi consideră drept migratori din Italia.

Surse:

1. http://www.lexikus.de

2. http://ru.wikipedia.org

3. http://babel.hathitrust.org

4. http://dlib.rsl.ru

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s