Basarabia în lucrarea „Revizuirea militaro-statistică a Imperiului Rus”

În anul 1849, la tipografia Departamentului Marelui Stat Major din Sankt Petersburg apare volumul al XI-lea (partea a 3-a) din seria „Revizuirea militaro-statistică a Imperiului Rus”: „Revizuirea militaro-statistică a Imperiului Rus. Oblast (regiunea) Basarabia. (Военно-статистическое обозрение Российской империи. Бессарабская область.).

coperta

Coperta lucrării „Revizuirea militaro-statistică a Imperiului Rus. Oblast (regiunea) Basarabia. Sankt Petersburg, 1849. (Военно-статистическое обозрение Российской империи. Бессарабская область. Санкт-Петербург, 1849)

1

Fragment din lucrarea „Revizuirea militaro-statistică a Imperiului Rus. Oblast (regiunea) Basarabia. Sankt Petersburg, 1849. (Военно-статистическое обозрение Российской империи. Бессарабская область. Санкт-Петербург, 1849)

„Revizuirea militaro-statistică a regiunii Basarabia.

Date generale.

Prezentare generală a Basarabiei cu privire la situația militaro-statistică.

Regiunea Basarabia, care se află între 43°16° și 48° 39° latitudine nordică și între 45° 15° și 48° 47° longitudine estică este vârful de sud-vest al Imperiului Rus și se situează lângă posesiunile Austriei, Galiției și Bucovinei, ale Principatului Moldovei, (care se află sub protectoratul Rusiei și al Turciei) și lângă Imperiul Otoman. Situația politică a Basarabiei, ca zonă de frontieră a statului, recenta alipire la Rusia, conform Tratatului de la București din 16 mai 1812, importanța strategică a bazelor și a liniilor de operațiune, pe care le reprezintă aceasta, creează necesitatea prezenței permanente a trupelor militare. În Basarabia, mai ales în sudul acesteia, grație abundenței de pășuni s-ar putea amplasa cavaleria, însă corpurile de cavalerie au o poziție mult mai favorabilă, în guberniile adiacente Basarabiei, Herson și Podolsk, unde este localizată cavaleria de rezervă și, înafară de aceasta, aproape tot sudul Basarabiei este locuit de colonii, dotate cu terenuri vaste…”

2

Fragment din lucrarea „Revizuirea militaro-statistică a Imperiului Rus. Oblast (regiunea) Basarabia. Sankt Petersburg, 1849. (Военно-статистическое обозрение Российской империи. Бессарабская область. Санкт-Петербург, 1849)

„II. Terenul.

1) Frontiere.

Regiunea Basarabia se învecinează în nord, pe o lungime de aproximativ 50 de verste cu Galiția Austriacă, de la satul Onut până la vărsarea râului Zbruci în Nistru, lângă satul Isakivți și mai departe, spre nord și est, cu guberniile Podolsk și Herson, până la vărsarea lui în Liman și Marea Neagră, care spală restul hotarului de sud-est al Basarabiei, în jur de 160 de verste, până la gurile Dunării. Râul Dunărea, de la Reni până la Ismail și de acolo, prin brațul sudic, numit și Sfântul Gheorghe, până la mare, constituie frontiera de sud a Basarabiei și frontiera de stat 

3

Fragment din lucrarea „Revizuirea militaro-statistică a Imperiului Rus. Oblast (regiunea) Basarabia. Sankt Petersburg, 1849. (Военно-статистическое обозрение Российской империи. Бессарабская область. Санкт-Петербург, 1849)

Frontierele.

dintre Rusia și Turcia. În vest Basarabia se mărginește cu Principatul Moldovei, de care este separată de râul Prut, de la satul Noua Suliță până la vărsarea lui în Dunăre; și cu posesiunea austriacă Bucovina, de care este separată de o linie convențională uscată, pe o întindere de 45 de verste, care duce pe râurile Răchitna, care se varsă în Prut și Ramneț sau „Fluxul Negru” și Onut, care se varsă în Nistru.”

4

Fragment din lucrarea „Revizuirea militaro-statistică a Imperiului Rus. Oblast (regiunea) Basarabia. Sankt Petersburg, 1849. (Военно-статистическое обозрение Российской империи. Бессарабская область. Санкт-Петербург, 1849)

„Locuitorii.

Popoare, obiceiuri și descrierea vieții cotidiene. 

Pământurile dintre Nistru și Prut, pe parcursul secolelor precedente, au fost lăcașul atâtor popoare și noroade de diferite origini, încât cu greu se poate găsi un alt exemplu similar în istorie. Sciții, Geții, Bastarnii, Dacii și cei care au stăpânit Dacia – Romanii, apoi Goții și Hunii, Avarii, Bulgarii, Slavii, apoi Ungurii, Pecenegii, Uzii și în sfârșit, pe timpul domniei dinastiei Comnen, rămășițele Dacilor antici, reveniți din munții Transcarpatici, deja amestecați cu popoare Slave și imigranți Romani și care se numeau Români sau Moldoveni, după râul Molda, întâiul lor lăcaș, toate aceste popoare, unul după altul, se așezau pe locurile predecesorilor lor și erau din nou alungați de alte popoare. În secolul al XII-lea aici apar Genovezii.  Aceștia au stabilit colonii  la gurile Dunării și Nistrului, au construit orașe și au controlat comerțul acestor locuri în jur de 5 secole. Zidurile, turnurile, crenelurile cetăților Hotin, Soroca, Tighina, Palanca și Albă îi amintesc și astăzi.”

5

Fragment din lucrarea „Revizuirea militaro-statistică a Imperiului Rus. Oblast (regiunea) Basarabia. Sankt Petersburg, 1849. (Военно-статистическое обозрение Российской империи. Бессарабская область. Санкт-Петербург, 1849)

„Moldovenii sunt un popor blând și leneș, însă nelipsit de capacități; mai degrabă isteț decât spiritual, mai mult viclean decât iscusit; cu un caracter mai mult pașnic decât activ, pasiuni mai degrabă puternice și efemere, decât profunde și durabile; trăsăturile feței, în mare parte sunt frumoase și corecte, au un tip destul de clar și distinct, care amintește fizionomiile sudice. Limba Română este eufonică, dar săracă, conține amestec de cuvinte slave, latine și italiene. Este acceptat alfabetul slav. Astăzi scriu și cu litere rusești ale alfabetului de tranziție.”

Surse:

1) http://www.twirpx.com/file/637250;

2) http://book-old.ru;

3) http://dacoromania.net;

4) http://rutracker.org.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s