România în manualul de istorie universală din Ucraina

Manualul de „Istorie universală” pentru clasa a X-a („Всесвітня історія 10 клас. Щупак І.Я., Морозова Л.В.”) a fost publicat în anul 2010 la editura „Premier” („Прем’єр”) din orașul Zaporoje. Manualul de „Istorie universală” este destinat instituțiilor de învățământ mediu, conține 272 de pagini și este recomandat de către Ministerul Educației și Științei al Ucrainei.

coperta

„Istoria universală” Clasa a 10-a. Șciupak. I. Y., Morozova L. V. („Всесвітня історія 10 клас. Щупак І.Я., Морозова Л.В.”)

cop

I. Y. Șciupak, L. V. Morozova „Istoria Universală. Perioada contemporană (1900-1929). Manual pentru clasa a 10-a ale instituțiilor de învățământ mediu. Recomandat de Ministerul Educației și Științei al Ucrainei. Zaporoje, editura „Premier”, 2010.

ro

Fragment din manualul „Istoria universală” Clasa a X-a Șciupak. I. Y., Morozova A. V. („Всесвітня історія 10 клас. Щупак І.Я., Морозова Л.В.”)

„§25. România și Bulgaria după războiul mondial.

1. România

Poziția țării după Primul Război Mondial.

România în anii de război. În timpul Primului Război Mondial cercurile conducătoare din țară balansau continuu între Antanta și statele Puterilor Centrale.

În țară s-a intensificat brusc situația politică, au crescut mișcările politice radicale. În căutarea soluțiilor de a ieși din această situație guvernul român încheie la 9 decembrie 1917 pace separată cu Germania și Austro-Ungaria în vederea încheierii acțiunilor militare. În martie-aprilie 1918 la București a fost discutată și pe 7 aprilie semnată Pacea de la București cu țările Puterilor Centrale.

Pacea de la București a intensificat și mai mult situația politică din țară. Ocupanții germani și austro-ungari au supus România jafurilor sistematice.

Însă înfrângerea Germaniei și a aliaților săi a cauzat o nouă rearanjare a puterilor în tabăra de guvernare a României. La 10 octombrie 1918, guvernul românesc prezintă un ultimatum comandantului armatei de ocupație, generalului Mackensen, necesitând retragerea trupelor germane și austro-ungare din teritoriul românesc și proclamă denunțarea Tratatului de la București. Așadar, cu o zi înainte de sfârșitul războiului, România, revenind în componența Antantei, ajunge în rândul statelor învingătoare. 

Moștenirea grea a războiului. România a pierdut 800 de mii de oameni, uciși pe front și în spatele frontului, din cauza foamei și bolilor, ceea ce constituia 10% din numărul populației dinainte de război. Ocupanții au dus peste hotarele țării o cantitate enormă de pâine, vite și petrol. Valoarea totală a daunelor materiale provocate României a ajuns la 31 de miliarde de lei aur. 

Anexarea teritoriilor vecine. După încheierea războiului, guvernul țării a ajuns să fie iarăși condus de liderul Partidului Național Liberal I. Brătianu. România a început procesul de anexare a teritoriilor vecine. În anul 1918 a fost ocupată Basarabia, care și-a declarat dependența în decembrie 1917 sub denumirea de Republica Democratică Moldovenească. În noiembrie 1918 Bucovina de Sud a fost alipită României, iar apoi a fost ocupată și Bucovina de Nord, unde populația ucraineană purta o luptă activă pentru reunirea cu Ucraina. În decembrie 1918 congresul românilor din Transilvania a declarat aici crearea unui stat aliat României și formează un Guvern provizoriu.

În primăvara anului 1919, România, urmând instrucțiunile Antantei, își introduce armata în Ungaria. Armata română de 170 de mii era puterea de bază a Antantei în lupta contra Republicii Sovietice Ucrainene. În același timp România oferea ajutor considerabil albgardiștilor ruși, furnizându-le armament și produse alimentare.”

ro2.jpgb

Fragment din manualul „Istoria universală” Clasa a X-a Șciupak. I. Y., Morozova A. V. („Всесвітня історія 10 клас. Щупак І.Я., Морозова Л.В.”)

„În limbajul cifrelor

Teritoriul României s-a extins mai mult decât de două ori, în comparație cu anul 1913, iar populația acesteia – respectiv de la 7,9 milioane (1913) până la 17,3 milioane de oameni (1919). În jur de 6 milioane de persoane  din populația României aparțineau minorităților naționale (unguri, bulgari, ucraineni, sârbi, nemți și alții), drepturile cărora erau limitate. Populația ucraineană din România (700 de mii de oameni), spre deosebire de Cehoslovacia, a fost supusă opresiunii naționale și românizării forțate.”

Surse:

1) http://informatics.net.ua/pidruchnik/vsesvitny_istoria_shupak1-39.pdf;

2) http://drpsklibr.at.ua;

3) http://www.edu.kh.ua/dodatkovi_mozhlyvosti/elektronni_pidruchniki_dlya_10_klasu/

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s