România, într-o lucrare rusească din anul 1917

În anul 1917, la tipografia scriitorului și editorului Kușnerev I. N. (Кушнерев И. Н.) de la Moscova, apare lucrarea „România”, scrisă de autoarea Dilevskaia N. A. (Дилевская Н. А.). 

coperta

„Comisia de istorie, Societatea de Difuzare a Cunoștințelor Tehnice. Război și Cultură. Volumul 12. România. N. A. Dilevskaia. Moscova – 1917.”

introducere

Fragment din lucrarea „România. N. A. Dilevskaia. Moscova – 1917.”

„România ocupă partea de nord-est a peninsulei Balcanice. În partea de sud o separă de Bulgaria și Serbia largul și adâncul râu – Dunărea. Munții Carpați creează frontiera ei cu Austro-Ungaria. În est se poziționează Rusia cu gubernia sa marginală de sud-vest – Basarabia.

România contemporană este alcătuită din 3 părți: Moldova, regiune aflată între Carpați și râul Prut; Valahia, care ocupă valea Dunării și versanții sudici ai munților Carpați și o regiune mică – Dobrogea, cuprinsă între cursul inferior al Dunării și Marea Neagră.”

hotar 1

Fragment din lucrarea „România. N. A. Dilevskaia. Moscova – 1917.”

„Hotarele actuale ale României au fost stabilite în a doua jumătate a secolului XIX. Basarabia, care și 

hotar 2

Fragment din lucrarea „România. N. A. Dilevskaia. Moscova – 1917.”

astăzi  se diferențiază mult de regiunile rusești învecinate, anterior alcătuia partea estică a Principatului Moldovei. Din cele mai vechi timpuri tot spațiul terestru dintre râurile Tisa și Nistru, dintr-o parte, dintre munții Carpați și râul Dunărea – din cealaltă parte, reprezenta o țară populată de tribul semisălbatic – dacii. Acest popor ducea un mod de viață mizerabil și semicerșetor. Locuitorii munților alcătuiau bande belicoase și se ocupau cu jafuri. Populația din văi era supusă atacurilor din partea diferitelor popoare. La început romanii antici au cucerit Dacia și au făcut-o provincia lor. După romani a venit un popor asiatic – hunii, după aceștia – goții. Ei au fost înlocuiți de triburile vecine slave. Slavii au fost împinși de către unguri și, în sfârșit, țara a fost subjugată de turci. Niciun popor nu a plecat de bună voie din țara cucerită. Hoardele invadatoare au luptat pe pământul dacilor și l-au ruinat definitiv. Câmpurile rămâneau neprelucrate. Nu se strângea iarba de pe pajiștile bogate. Soarele dogoritor le ardea spre sfârșitul verii, transformând spațiile enorme într-un pustiu trist…

Fiecare popor, care venea în Dacia, își lăsa urmele sale neșterse. Populația indigenă își pierde treptat caracterul originar. I se modifică limba, moravurile și obiceiurile, se modifică, în sfârșit, însăși forma feței. Într-un final, din acest amestec pestriț și divers de popoare și triburi, s-a format un popor individual și independent – românii. Aceștia au un aspect frumos, de tipul oamenilor sudici; o constituție frumoasă, trăsături faciale corecte, piele smolită, ochi întunecați și triști și părul negru și văluros.”

limba

Fragment din lucrarea „România. N. A. Dilevskaia. Moscova – 1917.”

„Un rol foarte important pentru români l-au avut romanii. Sub influența acestora s-a format limba română, în componența căreia găsim multe rădăcini și cuvinte întregi latine. Romanii, precum se zice, i-au romanizat pe daci; chiar și denumirea de România ne vorbește despre originea ei romană. De aceea este general acceptat că românii sunt un popor romanic. Nu mai puțină influență asupra populației dacice au avut-o și slavii. O perioadă, în România era utilizat alfabetul slav, a fost introdusă religia ortodoxă și mult timp liturgia se desfășura în limba slavă.

În secolul al XVIII-lea, locul influenței slave îi revine celei grecești, îndeosebi puternică pe acele timpuri, când țara era guvernată de domnitorii greci. Limba vorbită la curte, cea literară și cea a păturilor sociale superioare era limba greacă. Limba română vorbeau doar oamenii simpli. 

În ultimii ani se observă o renaștere a limbii materne: se scriu cărți și se editează ziare; românii nu mai consideră o rușine să utilizeze limba română în vorbirea orală. Dar, odată cu aceasta, se bucură de o mare răspândire și limba franceză. În general, influența limbii franceze în România este foarte mare.  Românii se consideră un popor înrudit cu francezii, italienii și belgienii, care de asemenea aparțin poporului latin. Tinerii români înstăriți primesc studii în universitățile acestor țări.  Pătura inteligentă încearcă din răsputeri să imite intelectualitatea franceză. Un număr considerabil de cărți și ziare se editează în limba franceză.”

românii

Fragment din lucrarea „România. N. A. Dilevskaia. Moscova – 1917.”

„În Regatul României locuiesc în jur de 6 ½ milioane de români. Majoritatea lor poate fi întâlnită în alte state europene, mai ales în regiunile austro-ungare – Transilvania și Bucovina (până la 3 milioane) și în Basarabia (circa jumătate de milion). Într-un număr mai mic se găsesc în statele balcanice vecine și Europa de vest, preponderent în Franța, Belgia și Italia. În afară de români, în România locuiesc cele mai diverse popoare: nemți, unguri, italieni, turci, țigani, ruși și evrei. Populația totală a țării ajunge la numărul de până la 7 milioane de oameni.”

Surse:

1) http://books.google.ro

Anunțuri

5 comentarii

Din categoria Uncategorized

5 răspunsuri la „România, într-o lucrare rusească din anul 1917

  1. Ce nu pricep eu e cum naiba populaţia băştinaşă a reuşit să-şi păstreze limba de la romani, dacă au trecut pe aici toţi şi au fost fugăriţi de alţii tot mai răi şi totul era pustiit?

  2. Interesantă cartea. O aveţi în format electronic?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s