Basarabia văzută de P. Pliusnin

În anul 1899, la tipografia lui Akinfiev și Leontiev din Sankt Petersburg, apare lucrarea „Basarabia”, alcătuită de P. Pliusnin, redactată de A. G. Voronov și cenzurată.

coperta

Lucrarea „Basarabia”. P. Pliusnin, Sankt Petersburg, 1899.

 

1

Fragment din lucrarea „Basarabia”. P. Pliusnin, Sankt Petersburg, 1899.

„Basarabia

În sudul Rusiei, aproape de Marea Neagră, între două râuri mari – Nistru și Prut, se află un colț de pământ, care merită o atenție deosebită pentru trecutul său istoric, cunoscut sub numele de Basarabia. 

Hotarele Basarabiei sunt formate: în nord și nord-est de gubernia Podolsk, în est – de Herson, în nord-vest, dinspre Prut, Basarabia se mărginește cu posesiunile Austro-Ungariei; în vest și sud se învecinează cu regatul român și cu Marea Neagră. 

Basarabia noastră nu a fost nicicând independentă, nici chiar o regiune separată, ci a fost mereu dependentă sau în componența altor state, mult mai puternice.

O perioadă îndelungată a avut aceeași soartă cu pământul vecin (dinspre vest)

2

Fragment din lucrarea „Basarabia”. P. Pliusnin, Sankt Petersburg, 1899.

– cu Principatul Moldovei, care, unindu-se cu populația de aceeași origine din principatul Valahiei, au format în anul 1859 regatul român, acesta numindu-se din 1878 Regatul României. În timpul Nașterii lui Hristos, pe pământurile sus-numite locuia poporul numit dac. În perioada anilor 100 d. Hr. acest popor este cucerit de romani și intră în componența Imperiului Roman. Dacii au fost colonizați de către romani. Dacii au preluat obiceiurile coloniștilor, care erau mult mai civilizați, comparativ cu aceștia; de asemenea, limba lor este un dialect al limbii latine. Treptat, limba primilor coloniști a împrumutat cuvinte din limbile altor popoare care s-au stabilit în fosta Dacie, astfel formându-se limba română, limbă vorbită de moldoveni și valahi. Numeroase au fost popoarele care au venit în Basarabia și în alte teritorii populate de români: germani, slavi, pecenegii-nomazi și cumani, apoi tătarii și turcii.”

3

Fragment din lucrarea „Basarabia”. P. Pliusnin, Sankt Petersburg, 1899.

„Tătarii – care au invadat Basarabia încă din secolul al XIII-lea – fiind supuși turcilor, au ajuns din nou să populeze pământurile basarabene. Aceștia de nenumărate ori au pustiit țara, până când, în sfârșit, s-au stabilit în partea ei sudică – în Bugeac. În ciuda faptului că popoarele turco-tătare dominau populația din Basarabia, aici erau, totuși, popoare pravoslavnice slave și neslave, care se stabiliseră aici de demult. 

Dintre slavi, rușii cu multă vreme în urmă au populat Basarabia, preponderent partea ei nordică. Un număr mare de ruși a venit în Basarabia din Rusia de vest, care a ajuns sub stăpânirea Poloniei, ca să scape de presiunile panilor polonezi. Dar mișcarea cea mai considerabilă a rușilor în Basarabia a avut loc în secolul al XVII-lea, în perioada răscoalei cazacilor împotriva polonezilor.”

4

Fragment din lucrarea „Basarabia”. P. Pliusnin, Sankt Petersburg, 1899.

„De pe timpul împăratului Petru I se atestă tendința de a elibera Moldova și Valahia – iar alături de ele și Basarabia – de sub puterea turcilor și alipirea acestora Rusiei sau, cel puțin, punerea lor sub protectoratul ei.

Petru I vrând să se stabilească la Marea Neagră, intră în război cu Turcia; aflându-se în relații secrete cu domnitorii moldoveni și valahi, în anul 1711 întreprinde o campanie în Moldova, care însă eșuează.

După Petru I începe extinderea treptată

5

Fragment din lucrarea „Basarabia”. P. Pliusnin, Sankt Petersburg, 1899.

 a hotarelor imperiului rus în direcția posesiunilor turco-tătare, iar în războaiele cu Turcia acesta obține mai multe succese decât în precedentele. În perioada domniei Annei Ioannovna, conducătorul suprem al armatei ruse Münnich întreprinde o campanie în Basarabia unde obține o victorie strălucitoare împotriva turcilor, în localitatea Stăuceni, lângă orașul Hotin. 

Pe timpul împărătesei Ecaterina a II-a Rusia intră din nou în război cu Turcia, iar victoriile decisive ale armatei ruse au loc în Basarabia. Graful Rumianțev îi înfrânge pe tătari și pe turci în Larga și Cahul, iar peste câțiva ani, renumitul comandant rus Suvorov ia cu asalt inabordabila cetate turcă – Ismail. 

În anul 1806 împăratul Alexandru I reîncepe războiul cu Turcia și Rusia ocupă cu armata ei Moldova și Valahia. Comandant suprem este numit generalul Michelson, care intră în Basarabia în fruntea unei armate de 80.000 de ostași și în scurt timp toată Basarabia, Moldova și Valahia ajung sub dominația rușilor. Apoi victoriile grafului Kamenski și a lui Kutuzov îl forțează pe sultan să încheie pacea de la București, pe 16 mai

6

Fragment din lucrarea „Basarabia”. P. Pliusnin, Sankt Petersburg, 1899.

1812. Prin acest tratat Rusia primește Basarabia împreună cu cetățile turcești: Hotin, Tighina, Cetatea Albă, Chilia și Ismail și hotarul Rusiei devine râul Prut. Atunci se înființează regiunea (oblast) specială Basarabia.” 

Surse:

1) http://dacoromania.net/ro;

2) http://yatbooks.ru/load/literatura_po_gubernijam/bessarabskaja/pljusnin_p_bessarabija_1899g/5-1-0-181

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Uncategorized

2 răspunsuri la „Basarabia văzută de P. Pliusnin

  1. Citind „Basarabia” lui P.Pliusnin, şi observând lamentaţia lui precum că ” Basarabia noastră nu a fost nicicând independentă, nici chiar o regiune separată, ci a fost dependentă sau în componenţa unor state mult mai puternice . O perioadă îndelungată a avut aceeaşi soartă cu pământul vecin dinspre vest….(oare care o fi fost acela????) Prin anii 89-90, am traversat Moldova adeseori spre „pământurile estice” şi am avut ocazia să aud din partea moldovenilor că spun:” să ne mai lase dracului în pace cu toţii, pentru că noi am fost totdeauna ori sub ruşi,ori sub români”-exact aşa cum spunea mai sus Pliuşnin – În vara lui 1989 am avut norocul să fiu invitată la Chişinău, cu ocazia comemorării a o sută de ani de la moartea lui Eminescu, „poet român şi moldovean!?!?. Nu am reuşit să mă lămuresc de ce Eminescu este poet român şi moldovean, deoarece în mentalitatea mea de atunci, dacă s-ar fi spus „poet moldovean nu aş fi fost contrariată, pentru că se înţelegea de la sine că este şi român.Dacă vremelnicile politici statale ne-au despărţit , străduindu-se chiar să ne vitregească, limba română a reuşit să ne ţină uniţi „în cuget şi simţire” chiar şi atunci când mintea şi sufletul nostru s-au lăsat înceţoşate de interese străine vădite sau viclene. Pare că tot zbuciumul îndurat de neamul nostru arată ca o rană postoperatorie, care s-a cicatrizat doar pe contur, în mijloc rămânând un orificiu prin care zemuiesc ţesuturile adânci care nici nu mor dar nici nu se vindecă….. Mai pun numai oîntrebare şi apoi tac: pe când „marii ” binefăcători de la răsărit luptau zeloşi cu turcii pe plaiurile basarabene oare şi-o fi găsind ceva loc şi Ştefan cel Mare????

    • John

      Silvia, pe „pâmânturile estice” pe unde ai fost, nu vei găsi vorbe prea frumoase la adresa limbii române și în general la tot ce e românesc. Referitor la Eminescu – poet român – moldovean, dacă privim din punct de vedere istoric, regiunea unde s-a născut , păi e moldovean, la fel ca și Iorga, Enescu, Luchian, Pârvan(de altfel sunt născut în satul unde s-a născut și mare istoric român și mă mândresc cu asta). Moldovenii ca și oltenii, maramureșenii, bucovinenii, bănățenii, dobrogenii și alții, au vorbit, vorbesc și vor vorbi românește, asta să fie clar. Eu ca locuitor al Basarabiei sunt de multe ori uimit de prostiile care se scriu și se arată peste tot, dar mai ales voi din partea dreaptă a Prutului. Vreau să vă mai spun că localitățile de lângă Prut nu au fost afectate aproape deloc de rusificare, chiar dacă totul era în mâna lor, nu poți distruge un popor prin doar prin teroare, crime și violență.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s