În anul 1904, la tipografia „Prosveșcenie” („Просвещение”) din Sankt Petersburg, apare ediția „Album geografic al Europei” („Альбом картин по географии Европы”), tradusă din germană de Alexandr Neceaev și Dmitri Koropcevschi, după doctorul Alois Geistbeck (1853-1925). Aceasta este alcătuită din imagini separate, cu o scurtă descriere pentru fiecare.
Alexandr Neceaev (Александр Петрович Нечаев) (1870 – 1948) este un psiholog rus, care a fost în fruntea direcției experimentale a psihologiei pre-revoluționare. Magistru în filosofie, profesor și director al Institutului Pedagogic din Samara, își începe activitatea pedagogică predând cursul de istorie a psihologiei germane din prima jumătate a secolului al XIX-lea. În anul 1989 este trimis pentru instruire în Germania, iar în 1910, la Sankt Petersburg, înființează „Uniunea de pedagogie experimentală”.
Dmitri Koropcevschi (Дмитрий Андреевич Коропчевский) (1842 – 1903) este un scriitor și traducător rus, antropolog, redactorul revistelor „Знание” („Cunoaștere”), între anii 1870 – 1877 și „Слово” („Cuvântul”) – 1878 – 1881.
„Pe malul drept al Moravei se întind Munții Balcani, care sunt o continuare a Munților Carpați și au multe în comun prin structura lor. Pantele nordice, domoale sunt acoperite cu păduri de stejar și de fag, creasta plată este lipsită aproape în totalitate de vârfuri proeminente și este îmbrăcată în pajiști. În partea sudică, munții cad abrupt în valea adâncă a râului Marița, unde crește porumb și struguri. Asemănător Alpilor, Munții Balcani constituie o limită climaterică importantă. Doar un singur râu – Iskar, întretaie munții în lat, iar în valea lui adâncă este stabilită în prezent calea ferată dinspre Belgrad.
La poalele nordice ale Munților Balcani se întinde dealul plat de cretă a Bulgariei, într-o prăpastie abruptă (100-200 m), care cade spre Dunăre. Pe malul stâng al acestui râu se întinde, acoperită de păduri, Câmpia Valahă, grânarul peninsulei Balcanice; în centrul ei este situat cel mai important oraș al țării – București.”
Surse:
1. http://publ.lib.ru sau http://eknigi.org;